Rătăcesc....

printre oameni care şi-au pictat oboseala pe chipuri...
printre oameni care şi-au ascuns fericirea în buzunarul de la blugi
printre oameni care s-au înfăşurat cu furtună
printre oameni care poartă pelerine anti-soare
printre oameni care şi-au fărâmiţat îmbrăţisările
printre oameni care au aruncat zâmbete în gunoi
printre oameni care au prăfuit iubirea
printre oameni care rătăcesc rătăcind sensuri

rătăcesc printre oameni care rătăcesc... rătăcind rătăcirea...

Rutină

Mă trezesc în fiecare dimineaţă la 7.10. Mă dau jos din pat, mă încalţ cu papucii de cameră mov, mă duc la baie. Mă uit în oglindă, îmi observ cearcănele... casc gura şi mă holbez la dinţi... pun mâna pe periuţă şi mă spăl pe dinţi... Apoi mă spăl pe faţă... Apa e rece... Staţionez un minut pe budă... mă spăl pe mâini... Mă întorc în cameră şi deschid muzica mea cea de toate zilele... Îmi întorc dulapul pe dos în căutarea hainelor cu care mă voi îmbrăca... Mă îmbrac... Uneori mă machiez... Mă încalţ... Ies din casă şi mă duc la ai mei... Îi salut cu salutul specific familiei mele "Budada!"... îmi beau cafeaua cu ei... în veşnica ceaşcă roz... cu numele meu pe ea... Pornesc la serviciu... Uneori iau taxiul... alteori maxi-taxi. Urăsc transportul în comun! Ajung la serviciu... Adeseori întârzii câteva minute... Particip la şedinţa de sumar... Uneori nu am nimic pregătit şi ideile îmi apar în mod spontan... Uneori... Mai zăbovesc la calculator citind presa locală şi naţională. Acum am realizat că n-am citit Caţavencu şi Dilema de trei săptămâni... Pornesc pe teren... E frig... dar trebuie să-mi fac treaba... Revin la redacţie... Până după-amiaza stau şi scriu... Uneori mă întind şi spre seară... Termin cu scrisul... închid calculatorul, îmi salut colegii şi... plec acasă... Pe jos... îmi place să-mi simt oboseala... Ajung acasă... deschid calculatorul... pierd vremea... Îl aştept pe iubitul la mine... Stăm şi pierdem vremea... sau ne uităm la un film... sau ascultăm muzică şi aberăm... sau ne certăm sau plângem sau... stăm unul în braţele altuia... sau... cam atât... Pleacă acasă... Sting lumina şi adorm pe nesimţite... Mâine va fi aceeaşi zi!

Visul Meu vs. Realitatea Mea

Întâmplarea mi-a scos în cale Visul...
şi am trăit visând...

Trăiesc trăind Realitatea pur întâmplătoare...

Stabilizare: Realitatea m-a ancorat în realitate...

Cutremur: Visul îmi fiinţează alter ego-ul...

Revoltă: Vreau să visez!

Realitate: Trăiesc!

Întâmplarea mă vrea visândă...
pe o mare de incertitudini...

El mă vrea pragmatică
într-o Viaţă pragmatică...

Eu mă vreau şi aici şi acolo

Ea îmi spune să visez!

Cealaltă îmi spune să stau cuminte...

Aista îmi spune să zburd...

Vreau absolut... vreau infinit...
vreau sa te am
sa nu te mint...
Vreau sa visez...
să te păstrez...
Vreau!

Dezamăgire...

Iarna a bătut din nou în geamul meu...
Mi-a arătat limba şi mi-a spus că nu are de gând să mă părăsească.
Celule de gheaţă mi-a lipit de suflet
şi mi-a trunchiat amintirile frumoase...
O clipă mi-ar fi fost de ajuns
să ştiu că nu voi mai muri,
însă Călătorul... a trecut...
Şi a lăsat promisiunile în spate...
"Eu pe tine nu te las! Eşti minunea de care aveam nevoie..."
Now you need me... Now you don't... Now you see me.. Now ... you... don't...
Dezamăgită în toate cotloanele trupului...
mi-am ascuns durerea în scrinul timpului
Şi am murit...
Doar pentru a naşte Iubire!
Iubire?!?
Nu mai cred în iubiri ideale, absolute şi încântătoare...
Cred în dezamăgiri... puternice şi demoralizatoare...
Nu mă mai mint de multă vreme...
Nu mai vreau să mă amăgesc cu speranţe...
Nu mai eşti decât... o altă Dezamăgire...
Cea mai dureroase dintre toate...
pentru că îţi dăruisem total Cuvântul!