albastru marin


noaptea pândeşte păcatul femeii
lângă herghelii ce-i pasc laptele gurii
ea se îneacă în curgere de vise
cu ochi albastru marin

nu te-am mai sunat
să-ţi amintesc clipocitul lunii pe câmpia arsă
de unde femeia trimitea scrisori lui dumnezeu

ţine-ţi venele deschise
cândva mă voi plimba pe acolo

0 comentarii: