Moale... şi cald....

Un fior moale şi cald mă inundă de fiecare dată când te văd... E o fierbinţeală pe care nu reuşeşc să o desluşesc şi nu aş putea spune că este plăcută, dar nici neplăcută nu e... Simt cum sângele îmi urcă în obraji şi ţâşneşte... Îmi vine să-mi ascund faţa de frică să nu observi... Îţi evit privirea de teamă că vei putea citi în ochii mei toată Iubirea... Senzaţia durează preţ de câteva minute până când te pierzi în mulţime... dar eu continuu să îţi simt paşii molateci... Prezenţa ta se distinge... Eu ştiu... cine eşti, unde mergi, când vii, ce faci... Eu îţi iubesc mersul, părul, mâinile şi ochii... Iubesc aerul pe care îl respiri... Sărut milimetrii de stradă pe care calci... Vreau să fiu o frunză... Şi vântul să mă bată... şi în furia lui nebună să mă lipească de pieptul tău... Să te simt... Sau de buze... dar cer prea mult...
Inima mi se opreşte când te văd... ca şi cum ar continua să bată în pieptul tău... Simt un gol în piept când apari.... apoi... simt explozii şi erupţii de vulcani în mine.... Ca apoi să nu mai simt nimic... Doar inima bate... tica tac tica tac... Te voi iubi mereu în ziua mea de mâine... Să ştii ...