şi-ţi număr versurile
eşti o poezie care nu se mai termină
începi în fiecare dimineaţă
te mai iubesc din când în când
ca prima dată
într-o sticlă de bere apoi o ceaşcă de cafea
te las să pleci
îţi număr paşii până la ieşirea din bloc
8 jumătate zâmbesc
ai văzut?
iubesc atât de mult castanii
încât mi-au înflorit la fereastră
la fel de mult mă iubeşti tu
iar eu înfloresc la umbra genunchiului tău
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu