Publicat de
Îngera Fără Nume
Cam asta e starea mea... Sunt beată.... din cauza florilor de castan, sunt beată din cauza unor spectacole de teatru excepţionale, sunt beată din cauza unui nebun, sunt beată din cauza unor prietenii... Şi sunt fericită în beţia mea!
Pe lângă lăcrămioare, ador castanii în floare.... Mereu mi-am dorit flori de castan dăruite şi într-un final le-am primit... Când înfloresc castanii mă îndrăgostesc... de VIAŢĂ! Şi tot castanii îmi induc şi o nostalgie... Dragul meu liceu este păzit de nişte falnici castani... care mi-au vegheat îndeaproape adolescenţa...
În această perioadă se desfăşoară festivalul de teatru Amfiteatru. Concurează trupe de teatru din licee, trupe care nu-mi sunt deloc străine. Totuşi, favoriţii mei sunt actorii Colegiului Eminescu. Au prezentat un spectacol excepţional, care, pe lângă aprecieri, a adunat şi multe critici nefondate, după părerea mea. Aş putea spune că am fost furioasă când abia ieşită din sală am auzit pe unul dintre amicii mei spunând "Un spectacol slab! Artele au fost cu mult mai sus!". În căpşorul meu nu se poate face o comparaţie între spectacolele celor două licee, pentru că Atelierul are o experienţă în spate, întărită de numeroase premii, iar Tavi are mai mult talent decât toată trupa Artelor la un loc. Şi apoi, apreciez ceea ce au făcut cei de la Arte, au arătat că au potenţial, au pregătit în timp scurt o piesă bunicică, adică amuzantă, dar ar trebui să ştie şi să se autoevalueze. O altă chestie pe care nu o înţeleg este rivalitatea dintre colegii... Bine, recunosc, sunt şi un pic subiectivă când vine vorba de Atelierul de teatru. Nu pot să nu fiu altfel când le-am urmărit spectacolele cu sufletul la gură, de fiecare dată când am avut ocazia. Or fi şi aroganţi unii, dar au şi de ce să fie aşa... Nu ştiu, din punctul meu de vedere, Atelierul este cel mai bun, până acum... Aştept să văd ce fac şi cei de la Drama...
Revenind la beţia mea... Am un iubit nebun.... care m-a trântit în iarba udă şi m-a sărutat... care m-a luat în spate şi m-a cărat o bună bucată de drum... care s-a agăţat de castani, doar ca să-mi ofere mie flori... care face o groază de lucruri doar ca să-mi arate cât de mult mă iubeşte... "Îmi doresc să ne trezim morocănoşi, dar în acelaşi pat" - dintre cele mai drăguţe şi mai simple cuvinte care mi s-au spus.... Şi acu mi-a trecut altceva prin cap :D of... ador starea de beţie!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu