Un zâmbet pentru tine! Un zâmbet pentru fiecare! II

A fost o altă experienţă care mi-a animat viaţa şi care mi-a întărit credinţa că un zâmbet sau o îmbrăţişare valorează mai mult decât ne putem imagina. Reacţiile de genul "Chiar aveam nevoie de un zâmbet!" sau "Mi-ajunge şi zâmbetul tău de pe faţă ca să mă dezgheţ" mă determină să cred că într-o zi lumea chiar va fi mai bună. Oamenii au zâmbit, au glumit, s-au oprit şi ne-au întrebat despre ce este vorba, ne-au apreciat iniţiativa şi ne-au rugat să repetăm astfel de acţiuni. Aceste lucruri sunt mai mult decât îmbucurătoare. Am mai observat, cu tristeţe, că adulţii şi bătrânii reacţionează mai bine decât tinerii, adolescenţii. Acest lucru nu mi-l pot explica, dar poate în timp voi găsi un răspuns.
Fac parte din categoria visătorilor care cred că lumea se va salva şi se va schimba, poate ăsta a fost şi unul din motivele care m-a făcut să iau parte la campanie. Dacă în mai, la îmbrăţisări gratuite, am fost un pic reticentă, acum am luat parte cu mult entuziasm şi încredere.
Am fost 7 oameni care am împărţit zâmbete. Şi îmi pare foarte rău pentru aceia care s-au prezentat la ora stabilită în locul stabilit, dar nu au făcut nimic altceva decât să afişeze nişte rânjete şi au făcut pe-a observatorii, apoi s-au făcut nevăzuţi fără să anunţe măcar. Asta a fost dezamăgirea, unii nu pot trece peste norme, unii nu pot trece peste principii tâmpite şi peste prejudecăţi, însă noi să fim sănătoşi :D.
Am început împărţitul zâmbetelor pe la 14:15 şi am terminat aproape de ora 15:00. Toţi eram zgribuliţi de frig, dar zâmbetele ne-au rămas pe faţă. Ce-i drept, băieţii au fost un pic mai timizi, însă pe parcurs s-au dezgheţat şi chiar au făcut destule persoane să zâmbească.
Abia aştept următoarea campanie de genul acesta!