Mi-am deschis pleoapele somnoroase şi-am aruncat o geană de privire pe geam... Celule de gheaţă se jucau mânuite cu măiestrie de vânt. Acoperişul era acoperit de zăpadă, la fel şi curtea. E frig... Ştiu asta! Iar sub plapumă e atât de bine, încât nu m-aş mai da jos din pat. Soba e încă un pic călduţă, dar în cameră s-a răcit. Cu greu îmi fac curaj să ies de la călduţ. Îmi trag pe mine o pereche de blugi şi un pulover gros şi mare, încât mă face să mă simt de trei ani, îmbrăcată în puloverul mamei... mă încalţ cu ghetele... care şi ele îmi par atât de mari... şi mă mut sub altă plapumă.
Este o duminică leneşă cu zăpadă şi frig şi vreau să am doar trei ani, să mă pot plimba cu puiul meu de pernă de sub plapuma mamei sub plapuma bunicilor, unde era atât de bine.
Anna Karenina partea a treia Capitolul 20
-
Nu știu dacă vă mi amintiți, dar Vronski are un rival, pe prințul
Serpuhovskoi. Este tânăr, bine făcut, bogat, căsătorit și dornic de
ascensiune. A fost...
Acum 20 de ore
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu