Nu putem renunta la vanitatea de a fi... eterni. Obsesia aceasta devine coplesitor de dramatica in vremea noastra. Iar suferinta, care are gradatii infinitezimale, devine de nesuportat cand nu gasesti puterea de a o depasi. Cel mai crut este atunci cand realizezi ca timpul este doar o fictiune inventata de om pentru a infrunta nimicnicia existentei. Ma gandesc adesea la religii... toate vor nimic altceva decat sa calmeze spiritul omului, creand noi obiective spirituale cu care sa putem infrunta timpul si spatiul.
Etichete:
ganduri
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu