reţetă (dragostea trece prin stomac)

îţi despachetezi gândurile din tăceri

şi le presari în zâmbete pe sub mustăţi

aşteptând ca timpul să le rumenească

când iubirea se încălzeşte

şi aproape devine un viciu

se aşează în inimă să încolţească

ne căutăm sentimentele în gusturi

ca nişte gurmanzi

flămânzi de atâta speranţă

eşti?

sunt!

atunci, lasă-mă să te mănânc…

doar dacă mă întinzi pe pâine!

tu dulce şi eu acră

tu un măr

eu o vişină

zărzărel şi corcoduşă necoaptă

rând pe rând

ne transformăm în salate de fructe

compoturi şi dulceţuri

năuciţi de la atâta vis de vară

când toamna îşi va deschide borcanul

să ne păstreze nu-ştiu-câte

anotimpuri

să nu ne uităm…

Eşti?

Da, sunt!

Mă laşi să te iubesc?

Iubeşte-mă!