păzeşte-mă noaptea

stelele spânzurate la colţuri de străzi s-au stins
să-ţi pasc respiraţia obosită de temeri nespuse

în noaptea asta fii paznicul meu
cerul e sincer cu noi
şi-ţi plouă în cafea sentimente

an de an copitele mi s-au rănit
călcând adevărul
mituri cu prieteni

iar acum beţivii ne văd împreună
cum sărutăm căni a vindecare

în noaptea asta fii paznicul meu
ca în prima dimineaţă
când aveam atâtea să ne spunem
nu am stăpân
acum
fii al meu
să te duc în spate spre toamnă

astupă-mi botul cu vise de ducă
să nu mai plângă cerul la margine de anotimp

noaptea asta fii paznicul meu
şi curăţă-mi fânul de întâmplări