în culori


ne mestecă noaptea
când rătăcim ca doi orbi în lumină
căutând o altă reflexie a lumii

ne învelim cu vânt şi linişti
odihnindu-ne durerile pe scânduri
ca mai apoi să ne trezim sub cer de portocală

topim în sărutări intensitatea clipelor
şi ne aruncăm gândurile-n ape
să rămână secrete muşuroaiele din sânge

în parcul unde cocoşii ştiu că stelele se sting
dacă le urmăreşti prea mult cu vederea
descoperim că dragostea se cuibăreşte
mereu în două culori.

0 comentarii: