îmi cad frunzele iubitule

frunzele mele iubitule
una câte una ca sentimentele
se lasă în pământ
m-ai otrăvit cu iernile astea
blonde brunete crețe
de-au speriat și primăvara
când amândoi înfloream

îmi cad frunzele iubitule
și nici n-am dat în fruct
ce poate fi mai trist pentru mine
decât să mă usuc
înainte ca tu să mă fi cules
nu mai am putere să lupt
cu anotimpurile tale otrăvitoare

îmi cad frunzele iubitule
rămân goală în fața ta
ca un păcat
căci n-am știut să te iubesc
încrengindu-te

știi...
toamna a venit prea devreme

de la început

Mă doare sângele în vene
se dezgheață
vrea să învie
și cântă a început
și-i foame a Lumină
și-i sete a Speranță
cu vorbe nenumite cheamă
un strop de dimineață
ce n-a mai încăput.

Alung din mine timpul vechi
și mă-nfășor în kilometri de cuvânt.
E Ziuă.
Degeaba zbori
de gândurile-ți frângi în limite de-avânt.

Mă doare sângele și tace
zăpada netopită strigă-n cer
E martie
E primăvară închisă-n carapace...

Cred în cuvinte și-n tăcerea lor.

cum imi dau seama ca a venit toamna

fetita 1 : - ce faciiiiiiii?
fetita 2 : - uite! am cules castane!


50 % dintre oamenii care ii am in lista de messenger au ca status "wake me up when september ends"

george scrie despre astenia de toamna si alte simptome autumnale

ovidiu vorbeste despre scoala

mama vorbeste despre cheltuielile legate de scoala, facultate, gradinita

diriga imi aminteste ca ma asteapta in prima zi de scoala, la scoala. sa-mi amintesc de vremurile bune in care popa, directoarea si alte personalitati marcante ale urbei tineau tot felul de discursuri plictisitoare, iar eu stateam in parculet cu george si alte colege si beam cafea si fumam... apoi asteptam cu nerabdare sa ajung in km 0 sau vis. abia atunci incepea scoala cu adevarat.

iar eu... incep inca o data primul an de facultate :)) =))